"Orbi" de Petronela Rotar

"Dar nu te poți vindeca dacă nu privești adevărul în față, dacă rămâi în negare, dacă alegi să dai vina pe altcineva pentru ceea ce ți se întâmplă."
     Cartea Petronelei Rotar a surpat câteva ziduri dintre mine și mine, ajungând să mă văd mai de aproape. Și mi-e frică să fiu față-n față cu mine pentru că trebuie să accept că tot ce e înăuntrul meu e construit de mine. 
Nu mai am după cine să mă ascund sau spre cine să îndrept arătătorul, gesturi care doar par eliberatoare.
Adevărul pur e că ele, aceste gesturi de a pasa vina, ne despart de noi înșine, dar noi nu putem trăi în armonie cu noi înșine fără să ne cunoaștem.
Ca să ne cunoaștem de-a-ntregu' e nevoie să deschidem multe lacăte din noi, iar asta nu este deloc ușor.

      Această carte are la bază o relație de iubire care se transformă treptat într-un abuz fizic, psihologic și emoțional.
Alexa intră în această relație cu speranța că de data aceasta va fi bine, după lungi trădări și dezamăgiri.
Călin e genul de bărbat care place femeilor, în perioada romantică a relației, datorită geloziei pe care-o manifestă.
Gelozie care nouă ne pare egală cu iubirea.
Fac referire la acea gelozie soră cu interzicerea, nevoia de control, manifestată prin agresivitate.
Alexa se căsătorește cu Călin, iar relația lor de iubire se spulberă imediat.
"Că mintea ei avea, precum blocul în care crescuse, o pivniță întunecoasă plină de secrete pe care ea însăși nici măcar nu le bănuia, un fel de monștri care preluau controlul atunci când ea credea că e în control și care îi decideau viața în moduri atât de subtile încât uneori ajungea, așa cum se întâmplase cu Călin, să se întrebe unde naiba greșise atât de tare încât, dorindu-și să aibă o familie, sfârșise măritându-se cu un alcoolic care nu muncea, pe care îl întreținea și care o controla în fiecare pas pe care îl făcea."

Alexa a tot sperat că va fi bine, i-a găsit lui Călin mii de scuze în diferite situații, a cedat și a zâmbit când inima-i plângea, dar toate în zadar. Și nu pentru că ea ar fi depus puțin efort, adevărul e că nu putem schimba pe nimeni, adevărata schimbare se petrece în noi.
Alexa apelează la ajutorul unui psiholog care o ajută să înțeleagă că tot ceea ce i se întâmplă e o copie a ceea ce a văzut în copilărie, în propria familie. Că noi, oamenii, nu căutăm fericirea, ci familiaritate.
"Uite, toți avem nevoie de validare, nu e nimic rău în asta. Noi, femeile, când suntem fetițe, avem nevoie de validarea prințului nostru, care este tatăl. Atunci când nu o primim, așa cum s-a întâmplat la tine, acolo se iscă un gol foarte mare, care se cere umplut cu validări de peste tot."

    Mi-a plăcut foarte tare cartea, n-avea cum altfel, eram deja familiarizată cu stilul autoarei, sunt cititoare fidelă a blogului ei.
M-am văzut în oglindă, m-am văzut cerșind iubirea unui bărbat care nu mă iubea și nici nu mă merita. Am văzut cum îmi țesusem o pânză din iluzii și m-am prins în ea crezând că e și asta o haină a iubirii.
M-am văzut scufundându-mă în mlaștina dezamăgirilor și fărâmelor de atenție și mi-am zis că e și asta iubire.
Am ieșit din acea mlaștină și am continuat să trăiesc în trecut în căutarea soluțiilor care nu există.
Apoi am înțeles că e doar lupta mea cu propriile mele proiecții și idei despre iubire.
Am depășit momentul și am început să trăiesc, să iubesc, să mă iubesc. Pentru că iubirea e despre doi oameni implicați în relație, nu unul care trage hamurile pentru doi.

      M-am văzut în oglindă și în fața mea apăreau altare unde pot să trăiesc recunoștința și bucuria pentru greșelile trecutului, pentru ceea ce m-a durut, pentru ce sunt și ce simt, pentru ce am.
E adevărat că nu putem să ajungem la noi decât trecând prin toate labirinturile minții noastre, dar ceea ce aduce această metamorfoză este indiscutabil mult mai valoros - apropierea de noi înșine.
E un început mic, dar important este că am descoperit calea!!!
Recomand cartea din tot sufletul!!! ❤️❤️❤️

Jurnalul unei zâne este și pe Facebook. Te aștept și acolo. Mulțumesc pentru vizită


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ne mândrim cu Cristina Dragush!!! Prima ediție din anul 2018 a proiectului "Telenești, îți ducem faima!"este despre talent, muncă, ambiție și curaj!

Viața la feminin - Cincizeci plus. Mama

Interpretul Andrian Liviţchi este mândria noastrã ĩn cadrul proiectului "Teleneşti,ĩţi ducem faima!".