"Seninătatea 25 de povestiri despre echilibrul interior" de Christophe Andre

    Cât de simplă poate fi fericirea: "Și ca om: mă simt mult mai bine când sunt fericit, decât atunci când sunt nefericit, așa încât alegerea mea se face repede." Este părerea personală despre fericire a psihologului francez Christophe Andre pe care o împărtășește cu noi în cartea " Seninătatea 25 de povestiri despre echilibrul interior".
      Este o cărțulie care se citește ușor, iar în timpul lecturii, cuvintele, simple și magice, liniștesc și transformă pietrele de pe suflet în baloane colorate, care duc în univers recunoștința și mulțumirea.
Recunoștința este o stare care ne aduce multă liniște, libertate și seninătate.
Cât de simplu pare că putem vedea, auzi, păși, iubi, cât de simplă ne pare existența noastră. Atât de simplă încât nici nu ne gândim la asta. 
Adevărata recunoștință ne face să simțim că trăim din toate astea, că, de fapt, lucrurile astea simple sunt cele mai importante în viața noastră, cele care dau sens fiecărui gând, fiecărei clipe, fiecărei zile. Recunoștința aduce multă iubire în viața noastră.

Autorul descrie fericirea că pe o emoție, iar mai profundă decât fericirea, este seninătatea, care este o stare sufletească.
Clipa prezentă este tot ceea ce avem și, paradoxal de trist, ceea ce nu trăim. Ne gândim mereu la trecut, blamăm unele momente, ținem ranchiuna în sufletul nostru, ne frământăm la unele evenimente care abia urmează să se întâmple și uităm că noi, de fapt, trăim în prezent.
Și nu doar uităm să ne bucurăm de ceea ce avem, de ceea ce se întâmplă cu noi, uităm să ne bucurăm, în primul rând, de noi înșine și de toată ființa noastră.
Nu putem să fim binevoitori cu cei din jurul nostru, inclusiv cu copiii noștri pe care-i iubim enorm, până nu suntem binevoitori cu noi.
Ne este frică de emoțiile noastre mai grele și le ducem ani la rând în sufletele noastre, sufocate de atâta prefăcăciune, falsitate și mutilare.
" e nevoie de umbră pentru a da profunzime luminii."
Fiecare stare sufletească apăsătoare este, de fapt, dorința sufletului, corpului de a vorbi cu noi, despre noi.
Într-o lume mult-prea-rapidă uităm să ne luăm câte-un răgaz și să admirăm frumusețea din jur: un apus,un răsărit, un curcubeu, o frunză care cade, un fulg care se topește în palma noastră.
Aceste bucurii, privite cu ochi curioși ca de copil, ne aduc seninătate, iar un om senin este mai pregătit să-și trăiască viața, cu bune, cu rele. Din cele rele caută lumina,mică și plăpândă, dar mai puternică decât întunericul, mare și greoi.
Un om senin este un om care înțelege că viața are uneori alte stații decât cele pe care le așteptăm noi, că nu totul în lume se poate controla, că toleranța este cheia celor mai bune decizii.
" Apreciem mai mult viața zâmbind, decât încruntându-ne..."
      Viața noastră nu este bună sau rea, în dependență de cum credem noi, ea pur și simplu este, cu probleme și greutăți, cu succese și eșecuri, cu suișuri și coborâșuri, și doar starea noastră de suflet ne face, fie s-o trăim și să culegem binele, fie să continuăm să așteptăm să se termine greutățile și să începem atunci să trăim.
Fericirea, seninătatea, gândirea pozitivă sunt doar alegeri.

Eu mă numesc Mariana și sunt vocea acestui blog. Dacă îți place ce scriu și cum scriu, te aștept și pe pagina de facebook a bloguluiJurnalul unei zâne, ca să afli primul despre noile postări! Îți mulțumesc pentru vizită!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

"Teleneşti, ĩţi ducem faima!" a ajuns ĩn Irlanda. Avem o ediţie femininã. Astãzi ne mândrim cu Ana Chihai!!!

Interpreta Aurica Cordineanu își deschide sufletul în cadrul proiectului "Telenești, îți ducem faima!"

Cele mai importante întâlniri ale vieții