Despre acceptarea personalã!

Mie mi-au trebuit 30 de ani ca sã ìncep sã mã accept aśa cum sunt,sã-mi ascult dorinţele śi sã mi le śi ìmplinesc,sã nu-mi fie fricã sã trãiesc cum vreau nu cum trebuie,sã dau naibii uneori surplusul de gândire śi sã simt mai mult,sã mã simt mai mult.
Śi-acum uneori mã mai aśez cu mine la taclale sã-mi ìnduplec partea aia plinã de ruśine śi fricã din mine śi-i vorbesc cu dragoste,cã-i tare sensibilã😉 :" mãi Marinicã mãi,tu doar ìţi doreśti aceastã rochie,nu-i aśa? cine spune cã mergi cu ea numai la nunta śi atât? când ţi-a fi lumea mai dragã,ìmbrac-o śi ieśi cu ea! Parcã era vorba sã te simţi tu frumoasã śi mândrã,ori iar ne gândim la gura lumii?"
Śi sã śtiţi cã chiar aśa uneori mã ìmbrac sau mã machiez,discutând cu mine.
Mie mi-a fost greu sã mã accept.
Tot timpul fugeam de ochii lumii,sã nu mã vadã cineva ìn aceastã fustã scurtã,cu aśa tocuri ìnalte,cu pãrul frumos aranjat,cu cerceii mari,cu unghiile lungi,prea veselã,c-o sticlã de bere-n mânã,sau dimpotrivã ţipând la copii,cu pãrul murdar,prea tristã,prea supãratã,cu oja śtearsã de pe unghii śi tot aśa. Parcã m-am simţit tot timpul datoare sã dau explicaţii,jucam tot timpul "cine?unde?când?".
Atâta timp cât eu mã simţeam stânjenitã ìn fustã scurtã,nu mã puteam accepta pe mine sexy,normal cã lumea ìmi citea ìn paśi frica,iar eu ìmi doream sã intru ìn pãmânt de ruśine.
Vârsta ne schimbã,prietenii ne molipsesc de acceptare śi iubire,omul iubit te accepta fãrã prejudecãţi,copiii te vãd perfect śi atotputernic śi atunci ìncepe śi acceptare de sine.
Śi nu se ìntâmplã nimic iesit din comun,dar te simţi la locul tãu,te simţi pe tine,simţi cã viaţa ta e tot timpul a ta.
Totul a ìnceput cu o terasã,pentru cã ìnainte mi-era fricã cumva sã stau la terase,mã ascundeam prin localuri,la ultima masã,lângã perdea,dupã un perete,cu meniul ìn faţã😂.
Acum iubesc terasele śi-n rochiţe cu flori sau dantelate,mã simt ìn pielea mea.
Ìncã plinã de fricã śi ruśine am ales sã merg pe propriul drum,sã-mi trãiesc propria viaţã,sã colorez curcubee śi-n furtunã,śi-n certuri,śi-n descurajãri.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ne mândrim cu Cristina Dragush!!! Prima ediție din anul 2018 a proiectului "Telenești, îți ducem faima!"este despre talent, muncă, ambiție și curaj!

"Teleneşti, ĩţi ducem faima!" a ajuns ĩn Irlanda. Avem o ediţie femininã. Astãzi ne mândrim cu Ana Chihai!!!

O îmbrăţişare pentru fiecare. Impresii după încheierea terapiei de grup.