Ce tineri îs bătrânii!!!

Nu e de ajuns că timpul are proprietatea de a nu se mai întoarce, dar mai și trece galopînd ca un cal neîmblânzit, și nu apucăm bine să ne luăm rămas bun de la jucării, că devenim părinți, bunei, străbunei. Ca să nu fie chiar așa tristă ideea trecerii timpului, fiecare din noi crează propriile decoruri timpului său. Cred că aceste decoruri este cel mai frumos răspuns pe care-l putem oferi ireversibilității timpului, dar este și energia care ne va înviora bătrânețile.
Aveam o frică enormă de timp, iar la fiecare zi de naștere, mai ales după 25, rațiunea mea intra în depresie. Nu puteam nicidecum să renunț la fustița roz și la tricoul cu Mickey Mouse, nu puteam să las tenișii în favoarea pantofilor cu toc, nu eram de acord să duc responsabilitățile vârstei în spate, mai ales că abia prinsesem gustul libertății și banilor proprii. Nu puteam să nu fiu veșnic tânără, trebuia  să fac ceva urgent! Schimbarea urma să vină din mine, dar când? timpul îmi dăruia generos ani, aveam 27 când încă mai eram în căutarea licorii tinereții veșnice.
În una din nopțile pline de insomnie din acea perioada, mi-a strălucit o idee, care reprezintă fundamentul schimbărilor mele. Am hotărât să mă opresc din veșnica grabă și să înțeleg cum sunt când nu mai reacționez cu viteză la cuvinte, jigniri, provocări, întâmplări care nu mă privesc, am început să fac curățenie în mine, cum e la modă acum să spui. Am avut și continuu să am parte de o altă viață, de alți ochi, de alte viziuni, care mi-s atât de dragi, mă bucură faptul că pot să fiu mai bună, să ajut, să creez, să analizez și să cresc bunătatea în inima mea, să mă opresc la fiecare vorbă sau gând greșit, să-l înțeleg și să-l schimb, așa cum vreau eu. Îmi accept vârsta și gândesc altfel de doi ani încoace. Sunt gata sufletește și rațional de fiecare zi de naștere s-o sărbătoresc cu fast, să-mi adun succesele și să planific noi vârfuri.
Am devenit alta datorită oamenilor, pe care i-am cunoscut fără ca ei să știe, în pelerinajele mele ideologice. oameniii sunt atât de frumoși, atât de înțelepți, atât de diferiți, iar bătrânii sunt atât de tineri, ochii le sclipesc copilăresc, sunt niște frumoși copii înțelepți.
Ne primblăm cu copiii noștri  de două ori pe zi, mergem în parc, la terenul de joacă, în curtea casei sau doar până la magazin și tot atât de des întâlnesc bătrâni de toate tipurile, Drept vă spun, mulți dintre ei sânt nemulțumiți de soartă, sunt singuri și bolnavi și supărați pe toată lumea, dar impresionată rămân când văd bătrânei veseli, energici, dornici să trăiască, bătrânei tineri.
Bunica mea  într-o zi juca fotbal cu nepoțica Cristinuța, bunica mea era veselă, râdea în hohote, in ciuda celor 82 de ani din buletin, în acele momente bunica își trăia tinerețea pe care nu a trăit-o, se juca cum nu s-a jucat cu nici unul din copiii ei, era  la fel de activă ca acum 50 de ani pe pământurile colhozului.
Săptămâna trecută, la terenul de joacă, am văzut un bunic, emoțiile căruia mi-au umplut sufletul de tinerețe. Era cu nepoțica de un anișor și o distra. Fetița i-a arătat că ar vrea să se dea la topogan. nu a ezitat , a luat-o în brațe și a urcat scările topoganului. S-a dat în topogan nepăsându-i de ochii lumii, de comentariile unor mame mai guralive, el era baiețelul de acum mulți ani, era de aceeași vârstă cu nepoțica lui și trăia la fel de intens acele coborâri, doar atât spunea :" și-i mitel tonpoganu ista", și urca din nou scările.
În curtea casei noastre sunt bătrânele care stropite fiind de aroma anilor mulți, ele sunt la fel de tinere, se îmbracă frumos, curat, în picioare au pantofi, se machiază discret și calcă apăsat ținând spatele drept.
Pentru mine am hotărât că voi trăi intens fiecare zi a vieții mele, voi scrie, uneori voi imbrăca tricoul cu Mickey Mouse și voi culege doar exemple pozitive, exemple care mă schimbă, care mă întineresc. Nu pot să merg pe role, dar îmi promit că la 40 de ani voi dansa în role și în fustiță roz, iar ridurile mele vor fi  urmele lăsate de zâmbete. Eu voi fi o bătrânică tinerică!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ne mândrim cu Cristina Dragush!!! Prima ediție din anul 2018 a proiectului "Telenești, îți ducem faima!"este despre talent, muncă, ambiție și curaj!

Viața la feminin - Cincizeci plus. Mama

Interpretul Andrian Liviţchi este mândria noastrã ĩn cadrul proiectului "Teleneşti,ĩţi ducem faima!".