Dialogul iubirii!

Eu sunt o femeie emotivã,o femeie care trãieśte mai mult din emoţii,decât din raţiuni. Uneori plâng zgomotos,alteori râd din tot sufletul,uneori mã pierd ìn emoţiile copiilor mei,alteori ţip tot din emoţii. Eu cred cã am fost tot timpul aśa... Uneori emoţiile mã dor śi le plâng ìn pernã,ìn tãcere,śi durerea sufletului devine mai grea,mai ucigãtoare. Śi caut emoţii care mã ìnalţã sufleteste! Ìn ultimul timp,am simţit cã eu mi-am intrat aproape de tot ìn rolul de mamã,de casnicã,deseori de victimã casnicã. L-am vãzut śi pe el sufocat ìntre rolul de tata śi cel de angajat. Undeva se pierduse acel "noi" format dintr-o femeie śi-un bãrbat. Am renunţat la "noi",pe unde conśtient,pe unde inconśtient. Am crezut cã merg toate sub o linie trasã,pe care scrie iubire. M-am ìnśelat,el mã pierduse pe mine cea senzualã,jucãuśã,gata sã-i sar ìn braţe de dor śi gãsise doar o mamã obositã,o mamã epuizata,o umbrã cicãlitoare a femeii de odinioarã. Eu ìl pierdusem pe acel bãrb...