Jurnalul unei zâne

        El este bărbatul de care mă îndrăgostesc în fiecare zi, care-mi deschide ochii spre propria-mi persoană, care mă susține în orice idee, oricât de nebunească ar fi ea, care este alături de mine  la bine și la greu. Cred că îl cunosc bine, îi știu gusturile și preferințele, dar totuși când vine vorba de cadouri, tot timpul am îndoieli cu privire la ce să-i cumpăr. Anul aceste deja știu ce o să-i pun sub brad, de Anul Nou, dar dacă tu încă nu știi, am pregătit o lista cu 12  idei de cadouri special pentru El. Există o sumedenie de variante de cadouri în funcție de posibilități, lista mea conține cadourile pe care eu le-am făcut omului meu de-a lungul timpului și sunt strict pentru buzunarul familiei noastre. Nu sunt pompoase și scumpe, dar sunt dăruite din tot sufletul, cu multă iubire și recunoștință. 1.      Un fular. Fularul este călduros, potrivit timpului de afară și de fiecare dată când el o să și-l pună, o să se gândească la cea care i l-a dăruit. 2.   

        Mie îmi plac mult cadourile făcute de mâna omului. Le simt cumva pline de iubire, grijă şi dedicare. Faptul că s-a muncit la ele, transmit ideea cât de mult contezi pentru cineva. Asta nu înseamnă că darurile cumpărate sunt lipsite de emoţie, pur şi simplu nu sunt atât de pline de energia omului care le dăruieşte.  De sărbători, mă străduiesc să facem împreună cu copiii câteva daruri simple pentru bunici sau prieteni. Anul trecut am făcut globuleţe cu palmele lor din aluat sărat şi brăduţi croşetaţi. Anul acesta am făcut felicitări şi câţiva fulguşori. Am făcut felicitări foarte simple cu hârtie colorată, dar mi-am dorit să înţeleagă copiii emoţia cu care ne gândim la oamenii din jurul nostru. Sunt foarte uşor de făcut, dar ştiu ce bucuroşi o să fie bunicii când o să primească astfel de cadouri. Cum arată înăuntru, vedeţi în poza de mai jos. Acesta este un model simplu de felicitare, dar mi-am plăcut enorm maniera originală redată, deaceea am încercat și noi. Simpl

           Eleganța ariciului este o poveste minunată despre viață, despre noi, despre felul paradoxal dintre cine suntem cu adevărat și cum ne comportăm cu ceilalți.         A utoarea ne aduce în paginile romanului povestea de viață a unei portărese pe nume Renee Michel, în vârstă de 54 de ani care lucrează de 27 de ani portăreasă la aceeași casă :“o frumoasă casă boierească cu o curte și grădină interioare, împărțită în opt apartamente de mare lux, toate locuite, toate gigantice”, dar și povestea din sufletul unei fetițe de 12 ani. Romanul se împletește din povestirile celor doi naratori, Renee și Paloma,  fetița de 12 ani care locuiește în această casă.  Paloma este o fetiță inteligentă, dar care se simte diferită de ceilalți membri ai familiei, cu care nu găsește limbă comună. Ea se simte diferită de întreaga societate și i se pare că lumea a încetat de mult să mai fie autentică și simplă. Preferă liniștea, de care nu prea are parte, sinceritatea și oamenii care acționea

         Să fii mamă este cea mai mare provocare pe care ne-o poate da Dumnezeu.           Este frumos, mirific, feeric, cum vreți, dar este foarte greu și mi se pare esențial să acceptăm că greșim și să privim greșelile ca niște oportunități de învățare, să nu le transformăm în vină și rușine. E destulă vină și rușine în noi. Eu nu m-am gândit vreodată că pot să fiu atât de nerăbdătoare, orgolioasă, nervoasă, plină de ură, de comparații. Copiii mi-au deschis aceste uși care erau foarte bine închise. Mi-a fost rușine să știu despre mine că sunt așa. Am plâns, m-am comparat, m-am învinovățit, am dorit să fug, să dispar, am aruncat vină și furie în oameni și copii. Ce am continuat să fac și probabil asta m-a și ajutat foarte mult , n-am încetat să mă întreb “ de ce reacționez astfel?”  A trecut ceva timp până am înțeles că totul e despre mine și despre perfecțiunea mea. N-aș fi crezut niciodată că sunt o perfecționistă, totuși faptele mele indică un procent ridicat de perfecțio